În ce format se predau lucrările?

Alcătuirea manuscrisului

1). Dimensiunea hârtiei

Editura ”Hermann” recomandă scriitorilor expedierea manuscriselor în formatul A5, dimensiunea standard recunoscută la nivel internațional fiind de 148 x 210 mm. Plasarea a două pagini A5 una lângă alta creează dimensiunea hârtiei A4. Considerăm această dimensiune ideală pentru o carte, oferind textului un spațiu generos, într-o dimensiune potrivită.

Dimensiunea A5 oferă percepții tactile sigure, fiind ușor ținută și deplasată în palmele cititorilor. În plus, această dimensiune oferă un spațiu ideal pentru designul copertei. Formatul A5 asigură o dimensiune portabilă perfectă – care poate fi introdusă în genți sau poșete.

Greutatea unei coli de hârtie în formatul A5 depinde de tipul hârtiei și de grosimea hârtiei. În general, hârtia de dimensiunea A5 are o greutate de aproximativ 80 g/m². Aceasta înseamnă că o singură coală de hârtie de dimensiune A5 ar cântări aproximativ 0,08 kg.

2). Formatarea manuscrisului

Această etapă este esențială – pentru că editura ”Hermann” solicită expedierea unui manuscris direct în formatul BUN DE TIPAR. Un scriitor al zilelor noastre are capacitatea de a începe lucrarea în cele mai bune condiții de redactare, dovedind profesionalism. Un șablon odată realizat poate fi utilizat de la o carte la alta.

Manuscrisul reprezintă practic cartea trimisă în redacția editurii – sub forma unui fișier WORD sau direct PDF. Această convenție impune un standard etic, calitatea redactării având întotdeauna legătură cu aspectele ce definesc conținutul lucrării.

Nu există o regulă unică pentru formatarea lucrării, așadar nu putem inventa un format standard, însă putem să afirmăm faptul că un scriitor știe să redacteze un text ordonat, gata de tipar. Acest principiu este esențial pentru editura ”Hermann” –  care se adresează scriitorilor care au absolvit un sistem de învățământ universitar sau urmează cursurile unor facultăți de prestigiu din țară.

Primul pas este deschiderea unui document WORD în dimensiunea A5. Apoi se alege un font cunoscut, mai ales la lucrările de debut, de exemplu Times New Roman sau Arial. În continuare de preferat este să se folosească un text negru pe fundal alb. Mărimea literelor trebuie să fie 12, dimensiunea oferind o citire lejeră pentru majoritatea oamenilor. Se pot fixa marginile după preferințe. Se alege spațierea la un rând, iar paragrafele se alcătuiesc în mod clasic, cu un spațiu în dreapta, după estetica dorită – pentru întreaga lucrare în același mod.

Se inseră pagină nouă sau o spațiere constantă între capitole. Se numerotează paginile și se inseră un cuprins automat încă de la prima pagină redactată. Se utilizează funcția specifică pentru a formata titlurile și capitolele, respectiv subcapitolele, păstrând consecvența pe întreg manuscrisul. Pentru pagina de titlu, se pot identifica în librării modele preferate. Din partea editurii scriitorul primește  numai  caseta tehnică și sigla editurii.

3). Structura gramaticală

Editorul urmărește global felul în care a fost redactat textul, urmărind detalii concretizate în principiile mai jos expuse succint:

• Îmbinarea cuvintelor în propoziții și în fraze.
• Cunoașterea structurii și regulilor gramaticale specifice limbii române – moment în care incităm scriitori către o revedere a istoriei prin cunoașterea unor personalități: Dimitrie Eustatievici, Samuil Micu și Gheorghe Șincai, Ienăchiță Văcărescu, I. Heliade Rădulescu, Timotei Cipariu, H. Tiktin, Ioan Molnar-Piuariu, Radu Tempea, Paul Iorgovici, I. Budai-Deleanu, C. Diaconovici-Loga, August Treboniu Laurian, Al. Lambrior, Al. Philippide, Iorgu Iordan, Al. Rosetti
• Cunoașterea noțiunilor de teorie a propoziției, în contextul logicii formale – în fapt limba exprimă judecăți, reflectând gândirea – și aici amintim lucrarea ”Gramatică generală și rațională”
• Expunerea unor elemente de creativitate unice prin intermediul componentei semantice – care generează conținutul propozițiilor și apoi permite interpretarea lor și a componentei sintactice – ce definește sistemul de reguli care îmbracă conținutul în formele cerute de comunicare.
• Dovada însușirii limbii de către scriitor – cuantumul înnăscut și cel dobândit prin învățare.
• Capacitatea de a genera fraze gramaticale și descrieri structurale unde propozițiile devin evident structurate în clase de echivalență, identificăm tipuri de fraze, sintagme, relații.
• Urmărim modul în care scriitorul utilizează infinitul enunțurilor, cunoscând că în fapt există acel număr finit de propoziții-nucleu.
• Orientarea scriitorului către o anumită regulă a textului său – expunerea clară a componentei sintactice supuse interpretării semantice – context în care un scriitor trebuie să se gândească neapărat și la indicatorii sintagmatici derivați finali și interpretarea lor fonetică. Urmărim felul în care se nuanțează componentul semantic și cel fonologic, fără a se abandona componentului sintactic – definit de regulile de structură a frazei.
• Se iau în calcul modurile în care sunt redate subiectul și obiectul ca funcții gramaticale asociate cu o serie de funcții semantice subiacente.

Trebuie să spunem că un scriitor cult, disciplinat – care urmărește realizarea unui text de profunzime, cade instinctiv am putea spune în aceste reguli, atât de importante și trimite la redacția editurii un text impecabil, care nu mai necesită corectură, intrând imediat în etapa de evaluare.

4). Expedierea manuscrisului

La redacția editurii se trimite un singur manuscris pe adresa contact@editurahermann.com

Acesta este chiar manuscrisul BUN DE TIPAR!

Lucrarea alcătuită în formatul A5 este numerotată de la pagina 7 sau 9 și se desfășoară continuu, elementele prevăzute la capitolul anterior asigurându-i eleganță și un aspect general plăcut. Scriitorul își asumă expedierea unui manuscris astfel compus, această condiție fiind absolut necesară și concret solicitată de biroul editorial ”Hermann”. Numai în acest fel editorul este convins că are în evaluare o redactare de înaltă clasă. Precum în deceniile interbelice caligrafia era absolut necesară oamenilor culți, astăzi redactarea ordonată în WORD este considerată apanajul scriitorilor de calitate.

Editura ”Hermann” nu acceptă reveniri cu un nou manuscris, recorectat, completat, revizuit sau din nou formatat de către scriitor. Această singură încercare selectează în mod categoric lucrările, noi, editura, considerând că impunerea acestui criteriu de departajare se realizează strict în interesul cititorilor.

Un scriitor autentic poate expedia o carte de debut la editura noastră într-un format impecabil, în acest sens recitirea continuă și mai ales corectura finală la patru ochi, acasă, putând asigura realizarea unei lucrări de calitate. Un scriitor care trimite la redacția editurii o lucrare impecabilă capătă admirația editorilor și în perspectivă a cititorilor. În scriere  perfecțiunea este un semn de valoare, de prestigiu, de forță și pricepere, și de ce nu, de talent și originalitate –  ce dovedesc clar întotdeauna și un caracter aparte.

Așadar, în concluzie, scriitorii achită editurii numai un onorariu de publicare, odată acceptată lucrarea aceștia urmând să primească și dreptul de autor. În continuare editura pune scriitorii în legătură cu tipografia parteneră, aceștia realizându-și cartea în condițiile estetice dorite, urmând ca la livrarea tirajului tipografia să expedieze un anumit număr de cărți la scriitor pe adresa sa și altul pe adresa editurii pentru ”Librăria Online” – după cum vor fi informați de scriitor și editură. În acest fel se asigură o transparență totală, sistem foarte apreciat de scriitori – care astfel dețin un control foarte eficient asupra bugetului investit, putând decide în toate etapele producerii cărții: publicare, tipar, librărie.    

5). Sistemul de selecție

Editura noastră introduce din acest an (2023) în mediul publicistic românesc un sistem de selecție a manuscriselor bazat pe o regulă simplă: un manuscris prezentat la redacție trebuie să fie gata de tipar.

Așa cum atunci când expediem la redacția unei publicații științifice un articol impecabil, în egală măsură atunci când expediem la redacția unei edituri ultima noastră lucrare – aceasta trebuie redactată ireproșabil.

Am primit la redacția lucrări redactate profund și fără cusur! Și este minunată o astfel de experiență pentru un editor. Am observat că numai așa putem astăzi să construim o lume elitistă, evident separată de îndoielnicul tranziției – identificând astfel parcursul istoric al înaintașilor ce au oferit literaturii noastre pagini de excepție. Nu avem altă cale și nu mai putem să acceptăm nici un soi de organizare în nuanțe comerciale.

Este o provocare pentru un scriitor această cerință? Da, cu siguranță. Însă și o satisfacție imensă atunci când acesta primește acreditarea pentru lucrarea trimisă. Știm că este greu, poate foarte greu să realizezi un text perfect, însă nu este imposibil și realitatea ne dovedește precis acest lucru. Dacă un student poate trimite câteva sute de pagini fără greșeli de redactare și impecabil formatate – atunci aceasta este nivelul pe care editura îl solicită de acum înainte tuturor aspiranților.

Ideea că o editură trebuie să depună un efort susținut pentru a evita compromiterea prin publicarea unor texte cu erori ortografice tinde să devină un mit în lumea științifică avansată. Urmărim așadar să publicăm fără schimbări un manuscris – așa cum îl primim la redacție, asumarea textului reprezentând integral preocuparea scriitorului. În acest mod realizăm un gest etic față de cititori, critică și istorie – evadând politicos din orice context negustoresc.

Textele cu erori sunt respinse după o primă evaluare, oferind scriitorului o nouă și ultimă șansă după un interval de 3 luni. Textele corect redactate sunt acceptate pentru evaluare – aceasta realizându-se cu un onorariu modic – aparte calculat pentru fiecare lucrare. Scriitorul expediază lucrarea oferind redacției în același moment și calificativul bun de tipar. Această asociere de responsabilități definește nivelul de selecție al editurii sibiene și oferă scriitorilor și editorilor o plajă de comunicare de nivel academic.

Dacă lucrarea este acceptată pentru publicare se semnează contractul și se achită un onorariu de publicare unic, stabilit de editor în funcție de mai multe criterii, în așa fel încât principiul de accesibilitate să nu fie viciat.

Cititorul este informat asupra faptului că editura a publicat textul primit de la autor în forma expediată o singură dată, fără nici o intervenție de corectură. Pentru orice erori de ortografie scriitorul poate da vina pe vestitul TITIVILLUS – diavolul copiștilor din Evul Mediu – răspunzătorul din umbră pentru erorile care apăreau în texte. Aici îl cităm desigur pe filosoful Gabriel Liiceanu – care ne-a adus aminte de acest aspect într-o lucrare foarte captivantă, plină de argumente profunde, ce merită abordată de cititori și scriitori deopotrivă: ”Ludice-Exerciții de umor criptic”.

CONCLUZII

Pentru a publica la editura sibiană scriitorii trebuie să trimită la redacția editurii manuscrise impecabile, în format A5, gata de tipar, asigurând editura asupra faptului că  din punctul lor de vedere – lucrarea poate merge la tipar fără probleme.

În anii anteriori editura a organizat diferite concursuri literare, unde autorii se prezentau cu lucrări în tematici variate. Nu de puține ori am avut surpriza să primim lucrări IMPECABILE din toate punctele de vedere – situație care ne-a bucurat nespus și ne-a argumentat încă o dată faptul că  scriitorii de valoare pot trimite la redacția editurii texte de foarte mare calitate.

Editura ”Hermann” nu crede în corecturi realizate în redacție și nu agreează acest procedeu. Mai mult, în caseta tehnică a cărților publicate se inseră o precizare etică, prin care se arată că întreg textul este alcătuit de scriitor, editura oferind astfel cititorilor opera în forma primită – fapt care produce evident un val se simpatie față de editură și opera publicată.

Noi ÎNCURAJĂM scriitorii să  trimită texte care nu mai necesită nici o intervenție, situație în care publicarea devine posibilă într-un interval de maximum o lună de la data primirii manuscrisului. În acești ani de experiență publicistică am constatat faptul că lucrările corect asamblate au avut în egală măsură și profunzime în mesaj, în timp ce lucrările cu erori gramaticale sau de formatare – erau texte de slabă calitate.

Editura ”Hermann” urmărește ca prin acest sistem foarte serios se selecție să ofere scriitorilor de valoare un loc aparte de publicare – unde atât editorul, cât și scriitorul își oferă susținere, bucurându-se de posibilitatea afirmării în nuanțele perfecțiunii.

Dorim scriitorilor multă inspirație, încredere și îi invităm să experimenteze publicarea la editura ”Hermann” –  aici, în ”Capitala Culturală Europeană” – realizând lucrări perfecte, gest care poate fi înfăptuit, cu răbdare și cu multă muncă, rezultatul urmând să se observe, cu siguranță –  efortul fiind posibil numai acolo unde există cu adevărat însușirile potrivite scrisului – context în care reamintim faptul că scrierea reprezintă întotdeauna și un model de gândire.

 Biroul Editorial ”Hermann”